La courbe de tes yeux...

La courbe de tes yeux fait le tour de mon coeur,
Un rond de danse et de douceur,
Auréole du temps, berceau nocturne et sűr,
Et je ne sais plus tout ce que j’ai vécu
C’est que tes yeux ne m’ont pas toujours vu.

Feuilles de jour et mousse de rosée,
Roseaux du vent, sourires parfumés,
Ailes couvrant le monde de lumičre,
Bateaux chargés du ciel et de la mer,
Chasseurs des bruits et sources de couleur,

Parfums éclos d’une couvée d’aurores,
Qui gît toujours sur la paille des astres,
Comme le jour dépend de l’innocence,
Le monde entier dépend de tes yeux purs
Et tout mon sang coule dans leurs regards.


P.S:Pentru ca e cea mai frumoasa poezie ever:x!

Greseli :|

GREȘEÁLĂ ~éli f. Încălcare conștientă sau involuntară a unui principiu, a unei norme, a unui adevăr; eroare (și care poate atrage după sine un rău, o neplăcere).

De ce am adaugat explicatia din DEX a cuvantului "greseala"?Pentru ca vroiam sa accentuez ca este o definitie corecta...greselile strica tot!
Nu inteleg de ce gresim exact atunci cand nu avem motiv sa facem asta,atunci cand suntem fericiti,atunci cand iubim...ce ne face sa calcam gresit?Cine e responsabil pentru acest lucru? Sa fim noi? Atatea intrebari...
Am gresit,dar am realizat ca nu e bine cum am procedat,mi-am invatat lectia...dar cine imi poate garanta mie ca acum o sa fie totul la fel de bine,de frumos ca inainte.Sincer marturisesc ca ma inspaimanta lucru acesta.Mi-as dorii sa pot da timpul inapoi si sa indrept totu',dar mi s-a spus ca timpul este ireversibil...
Greselile te fac sa te simti groaznic,mai ales daca ti-ai dat seama de greseala pe care ai facut-o,sunt grele ,iti apasa sufletul si simti cum te sufoci...

P.S: Ma simt groaznic si sunt cuprinsa de frica!

Mic tratat de dor.

Dor - cuvantul latinesc care l-a adus pana la noi, „dolus”, venea de la „dolere”,care înseamnă „a durea”...

Dor marunt - cred ca au vrut sa-i spună dor de alint,dar n-au stiut daca să recunoască că ţi se face dor de un om pe care-l iubeşti şi la 5 minute dupa ce-a ieşit pe usă.

Dor de ducă - cand tot ce ai în jur îti este în plus.Îti lipseşte doar tu,ţie,într-o variantă după care jinduişti.

Dor mocnit – se insinueaza meticulos,ca o mireasmă de viată în doi.
Dor năprasnic – are o culoare vie,îti scoate ochii,uneori şi sufletul,căruia îi plac mai mult nuanţele calde.

Dor dureros – când ce astepţi nu mai vine şi ştii bine asta,dar pastrezi dorul,căci nu ai mereu cu ce să-l înlocuieşti.

Dorul de moare când eşti fericit ,când fiinţa care a declanşat dorul ţi-e din nou în braţe.

Dorul de dor – când ai prefera să te chinui din nou,decât sa fii un om atât de singur.

Dor mincinos – când nu era sentiment ,ci obişnuinta.Tabiet.Tic.

Dor fizic – când creierul îti dă comenzi bezmetice şi faci orice pentru o senzaţie care să aducă a ...doi.

Dor fară ţintă – când plângi la viaţa altora de pe stradă,din filme,din cantece,din carţi...

Dor necunoscut – când nu ştii exact de ce ţi-e rău langă jumatatea ta.Ţi-e dor de tine,cel mai probabil.

Dor de copilul tău – dorul sfânt de mamă...e cel mai pur strat care ramane din grijă,dupa ce te-ai resemnat că eşti,totuşi,în altă parte.

Dor de copilărie – e,de cele mai multe ori,un dor de parinţii care-ţi rezolvau toate problemele în care azi te-ai încâlcit.

Dor de iubirea vieţii tale – e culmea dorului.Întreabă-ţi sufletul.Îţi va spune,probabil,că atunci te-a cunoscut cu adevărat...

Când nu+ţi este dor de nimeni,eşti prea tanar ca să-ţi dai seama...

Când mereu ţi-e dor de cineva ,eşti un om plecat departe,care şi-a lăsat sufletul de unde a plecat...

Când nu ştii ce simţi,cand nu ştii de ce eşti agitat,nervos,cu capu-n nori şi cu gândurile vraişte,nu da vina pe tine- recunoaşte ca ţi-e dor şi uită-te spre fiinţa care te-a răvaşit.Du-te până la ea şi vei da...de tine,întreg.

Să nu confuzi pofta cu dorul.Pofta e doar un instinct,te va amăgi.Dorul îti va răspunde la cele mai frumoase întrebări despre tine...

Dorul de clarificare – aşa afli când iubeşti cu adevarat,dupa ce nu mai ai lânga tine...

Nimeni nu plânge de dor fara stimuli,fără detalii care spun povestea ce-ţi lipseşte atât de tare.

Nimeni nu râde de dor – cu excepţia îndrăgostiţilor care se vor revedea curând.Azi,în cele mai multe cazuri.

În dor,ai timp de tine.Fii creativ.

Şi câinilor le e dor – nu ştiu mulţi oameni care să se bucure ca un câine căruia i s-a întors stăpânul acasă...

Dorul de tinereţe – înca n-ai găsit cea mai potrivită preocupare pentru vârsta ta...

Dorul de cineva pe care abia-abia l-ai cunoscut şi despre care nu ştii mai nimic – de cele mai multe ori se cheamă îndragostire.Alteori e hora hormonală.

De dor,faci o mulţime de lucruri nefireşti.Printre ele se numară şi cele mai frumoase amintiri ale omului de care ţi-e dor.

Dorul are nişte corzi ca de violoncel,îţi spune pe tonurile cele mai grave şi mai tandre cât de mult iubeşti.Câteodată,corzile se rup,una câte una.Nu încerca să le înnozi,va suna atât de fals...

Trăieşte-ţi dorul şi nu încerca sa-l închizi în casă când pleci.Ia-l cu tine peste tot,îti va lumina zâmbetul.

Nu încerca sa-ţi povesteşti dorul.Spune-i doar omului de care ţi-e dor,în toate felurile.Orice altă persoană nu va rezona la dorul tău.

Dorul nu e o boală.Nu ai nevoi de vindecare,ci de revedere,de regăsire,de reîntregire.

Dorul nu fumează,nu bea,nu ia droguri şi nu se duce la curve.Dacă vrei să te întelegi cu dorul tău,fă ce-ţi spune el...

Un copil nu ştie să spună cât îi e dor de părinţi,de mamă mai ales.Un copil strivit de dor e cel mai sfâşietor tablou.Mamele care-şi abandonează copilul sau care pleacă din copilaria pruncilor lor sunt cea mai urată faţa a lumii.

Nu face demonstraţii de forţa când ţi-e dor,ajung gesturile mici,dar profunde.Alteori ajung cuvintele,aranjate dupa batăile inimii.

În starea de dor comunicăm cel mai bine.Atunci ne spunem tot ce n-apucăm când suntem lipiţi.Abia atunci ne trec prin minte lucruri pe care le-am face împreuna sau preţuim toate zilele banale.Când se înteţeste dorul,învaţam să scriem,să vorbim,să ne lasăm descoperiţi,să ne adorăm vulnerabilitatea,să păstrăm amintirile...

Dorul barbaţilor care nu ştiu să iubească e a doua lor copilarie – nu înteleg ce li se întamplă,se întorc mereu la jucăriile lor preferate,unde totul e clar şi simplu.

Dorul e rezumatul perfect a ceea ce contează cu adevarat în viaţa ta.

Un nou inceput...

Cu toții la un moment dat în viața am suferit o schimbare și... sunt sigură că nu vei încerca să mă contrazici pentru că știi că am dreptate.
Și ea te-a făcut să treci prin diferite stări,pe care tu ,novice fiind în arta de a simți,nici nu știai să le depășești sau măcar simți.Înăuntrul tău exista o adevărată vânzoneală a firii.Dar cu timpul ai început să te obișnuiești cu aceste simțuri și nu ai făcut decât să obții un nou eu,un nou început.
Ei bine...o astfel de schimbare am suferit și eu .Nu regret.De ce? Pentru că niciodată n-am fost mai fericită,niciodată n-am știut sa-i apreciez pe cei din jurul meu,pe cei care defapt meritau cu adevărat.Trăiam intr-un cerc restrâns în care rutina și monotonia își puseseră deja amprenta și cu fiecare zi mă afundam tot mai mult.Nu știam să socializez sau dacă încercam să o fac aveam rețineri,nu știam cum se face ,îmi era frică sau pur si simplu mi se părea normal să mă rezum doar la cercul în care trăiam.Mare greșeala!
Și totuși...existau persoane care încercau să-mi deschidă ochii,să mă facă să ințeleg ca stilul meu de a trăi era vicios pentru mine și că toate lucrurile sau persoanele la care mă rezumam nu-mi ofereau nimic în schimbul binelui meu.Mă simțeam folosită,dar ....continuam.Nu-mi invățam lecția niciodata și din orgoliu refuzam cu desăvârșire să le dau dreptate ,deși,simțeam că nu sunt fericită.
Cu timpul am deschis încet,încet ochii și am început să-mi dau seama că ceea ce fac nu e bine și exact în acel moment am realizat ce vroiau să-mi transmită acele persoane și abia atunci le-am dat dreptate.Ce nebunie!
Desigur toată această necredință în ei m-a făcut să pierd mult timp,timp pe care îl puteam petrece într-o alta manieră,mult mai frumoasă.Regret,incerc sa recuperez,într-un fel incerc să suport consecințele neascultării,dar nu îmi este greu.De ce? Pentru că acum am alături de mine persoane minunate care îmi oferă iubire,fericire,sprijin într-un mod necondiționat. Și le mulțumesc!
Probabil că o să vă întrebați de ce am scris toate astea...Ei bine...așa am simțit.Această schimbare s-a dovedit a fi una bună și pe lângă toate aceste beneficii mi-a dăruit și o persoană specială care să-mi fie alături și care să mă facă să mă simt iubită (și chiar reușește acest lucru:x și știe că și eu o iubesc) și pe lângă aceste două lucruri mi-a oferit și un nou început!

Un nou inceput...

Cu toții la un moment dat în viața am suferit o schimbare și... sunt sigură că nu vei încerca să mă contrazici pentru că știi că am dreptate.
Și ea te-a făcut să treci prin diferite stări,pe care tu ,novice fiind în arta de a simți,nici nu știai să le depășești sau măcar simți.Înăuntrul tău exista o adevărată vânzoneală a firii.Dar cu timpul ai început să te obișnuiești cu aceste simțuri și nu ai făcut decât să obții un nou eu,un nou început.
Ei bine...o astfel de schimbare am suferit și eu .Nu regret.De ce? Pntru că niciodată n-am fost mai fericită,niciodată n-am știut sa-i apreciez pe cei din jurul meu,pe cei care defapt meritau cu adevărat.Trăiam intr-un cerc restrâns în care rutina și monotonia își puseseră deja amprenta și cu fiecare zi mă afundam tot mai mult.Nu știam să socializez sau dacă încercam să o fac aveam rețineri,nu știam cum se face ,îmi era frică sau pur si simplu mi se părea normal să mă rezum doar la cercul în care trăiam.Mare greșeala!
Și totuși...existau persoane care încercau să-mi deschidă ochii,să mă facă să ințeleg ca stilul meu de a trăi era vicios pentru mine și că toate lucrurile sau persoanele la care mă rezumam nu-mi ofereau nimic în schimbul binelui meu.Mă simțeam folosită,dar ....continuam.Nu-mi invățam lecția niciodata și din orgoliu refuzam cu desăvârșire să le dau dreptate ,deși,simțeam că nu sunt fericită.
Cu timpul am deschis încet,încet ochii și am început să-mi dau seama că ceea ce fac nu e bine și exact în acel moment am realizat ce vroiau să-mi transmită acele persoane și abia atunci le-am dat dreptate.Ce nebunie!
Desigur toată această necredință în ei m-a făcut să pierd mult timp,timp pe care îl puteam petrece într-o alta manieră,mult mai frumoasă.Regret,incerc sa recuperez,într-un fel incerc să suport consecințele neascultării,dar nu îmi este greu.De ce? Pentru că acum am alături de mine persoane minunate care îmi oferă iubire,fericire,sprijin într-un mod necondiționat. Și le mulțumesc!
Probabil că o să vă întrebați de ce am scris toate astea...Ei bine...așa am simțit.Această schimbare s-a dovedit a fi una bună și pe lângă toate aceste beneficii mi-a dăruit și o persoană specială care să-mi fie alături și care să mă facă să mă simt iubită (și chiar reușește acest lucru:x și știe că și eu o iubesc) și pe lângă aceste două lucruri mi-a oferit și un nou început!